Invazia speciei Anopheles stephensi în Etiopia ar putea duce la o creștere a incidenței malariei în regiune. Prin urmare, înțelegerea profilului de rezistență la insecticide și a structurii populației de Anopheles stephensi detectat recent în Fike, Etiopia, este crucială pentru a ghida controlul vectorilor în vederea stopării răspândirii acestei specii invazive de malarie în țară. În urma supravegherii entomologice a Anopheles stephensi în Fike, regiunea somaleză, Etiopia, am confirmat prezența Anopheles stephensi în Fike la nivel morfologic și molecular. Caracterizarea habitatelor larvare și testarea sensibilității la insecticide au relevat că A. fixini a fost cel mai frecvent găsit în recipiente artificiale și a fost rezistent la majoritatea insecticidelor adulte testate (organofosfați, carbamați,piretroizi), cu excepția pirimifos-metilului și PBO-piretroidului. Cu toate acestea, stadiile larvare imature au fost sensibile la temefos. O analiză genomică comparativă suplimentară a fost efectuată cu specia anterioară Anopheles stephensi. Analiza populației de Anopheles stephensi din Etiopia, utilizând 1704 SNP-uri bialelice, a relevat o legătură genetică între populațiile de A. fixais și Anopheles stephensi din centrul și estul Etiopiei, în special A. jiggigas. Constatările noastre privind trăsăturile de rezistență la insecticide, precum și posibilele populații sursă de Anopheles fixini, pot ajuta la dezvoltarea de strategii de control pentru acest vector al malariei în regiunile Fike și Jigjiga, pentru a limita răspândirea sa ulterioară din aceste două regiuni către alte părți ale țării și pe întreg continentul african.
Înțelegerea locurilor de reproducere a țânțarilor și a condițiilor de mediu este esențială pentru dezvoltarea strategiilor de control al țânțarilor, cum ar fi utilizarea larvicidelor (temephos) și controlul mediului (eliminarea habitatelor larvare). În plus, Organizația Mondială a Sănătății recomandă gestionarea larvelor ca una dintre strategiile de control direct al Anopheles stephensi în mediile urbane și periurbane din zonele infestate. 15 Dacă sursa larvară nu poate fi eliminată sau redusă (de exemplu, rezervoarele de apă menajere sau urbane), se poate lua în considerare utilizarea larvicidelor. Cu toate acestea, această metodă de control al vectorilor este costisitoare atunci când se tratează habitatele larvare mari. 19 Prin urmare, vizarea habitatelor specifice unde țânțarii adulți sunt prezenți în număr mare este o altă abordare eficientă din punct de vedere al costurilor. 19 Prin urmare, determinarea susceptibilității Anopheles stephensi din orașul Fik la larvicide, cum ar fi temephos, poate ajuta la informarea deciziilor atunci când se dezvoltă abordări pentru controlul vectorilor malariei invazive în orașul Fik.
În plus, analiza genomică ar putea ajuta la dezvoltarea unor strategii suplimentare de control pentru nou descoperita specie Anopheles stephensi. În special, evaluarea diversității genetice și a structurii populației de Anopheles stephensi și compararea acestora cu populațiile existente din regiune ar putea oferi informații despre istoricul populației, modelele de dispersie și potențialele populații sursă.
Prin urmare, la un an de la prima detectare a speciei Anopheles stephensi în orașul Fike, regiunea somaleză din Etiopia, am efectuat un studiu entomologic pentru a caracteriza mai întâi habitatul larvelor de Anopheles stephensi și a determina sensibilitatea acestora la insecticide, inclusiv larvicidul temephos. În urma identificării morfologice, am efectuat verificarea biologică moleculară și am utilizat metode genomice pentru a analiza istoricul populației și structura populației de Anopheles stephensi în orașul Fike. Am comparat această structură a populației cu populațiile de Anopheles stephensi detectate anterior în estul Etiopiei pentru a determina amploarea colonizării sale în orașul Fike. Am evaluat în continuare relația lor genetică cu aceste populații pentru a identifica potențialele lor populații sursă din regiune.
Agentul sinergic piperonil butoxid (PBO) a fost testat împotriva a doi piretroizi (deltametrină și permetrină) împotriva Anopheles stephensi. Testul sinergic a fost efectuat prin preexpunerea țânțarilor la hârtie cu PBO 4% timp de 60 de minute. Țânțarii au fost apoi transferați în tuburi care conțineau piretroidul țintă timp de 60 de minute, iar susceptibilitatea lor a fost determinată conform criteriilor de mortalitate ale OMS descrise mai sus24.
Pentru a obține informații mai detaliate despre potențialele populații sursă ale populației Fiq Anopheles stephensi, am efectuat o analiză de rețea utilizând un set de date SNP bialelice combinate din secvențe Fiq (n = 20), iar Genbank a extras secvențe Anopheles stephensi din 10 locații diferite din estul Etiopiei (n = 183, Samake et al. 29). Am utilizat EDENetworks41, care permite analiza rețelei bazată pe matrici de distanță genetică fără presupuneri a priori. Rețeaua este formată din noduri care reprezintă populații conectate prin muchii/legături ponderate cu distanța genetică Reynolds (D)42 bazată pe Fst, care oferă puterea legăturii dintre perechi de populații41. Cu cât muchia/legătura este mai groasă, cu atât relația genetică dintre cele două populații este mai puternică. Mai mult, dimensiunea nodului este proporțională cu legăturile cumulative ponderate ale fiecărei populații. Prin urmare, cu cât nodul este mai mare, cu atât punctul central sau de convergență al conexiunii este mai înalt. Semnificația statistică a nodurilor a fost evaluată folosind 1000 de replicări bootstrap. Nodurile care apar în primele 5 și 1 liste de valori ale centralității intermediare (BC) (numărul celor mai scurte căi genetice prin nod) pot fi considerate semnificative statistic43.
Raportăm prezența speciei An. stephensi în număr mare în timpul sezonului ploios (mai-iunie 2022) în Fike, regiunea somaleză, Etiopia. Dintre cele peste 3.500 de larve de Anopheles colectate, toate au fost crescute și identificate morfologic ca fiind Anopheles stephensi. Identificarea moleculară a unui subset de larve și analiza moleculară ulterioară au confirmat, de asemenea, că eșantionul studiat aparținea speciei Anopheles stephensi. Toate habitatele larvare identificate pentru An. stephensi au fost locuri de reproducere artificiale, cum ar fi iazuri căptușite cu plastic, rezervoare de apă închise și deschise și butoaie, ceea ce este în concordanță cu alte habitate larvare ale speciei An. stephensi raportate în estul Etiopiei45. Faptul că au fost colectate larve ale altor specii de An. stephensi sugerează că An. stephensi poate supraviețui sezonului uscat în Fike15, care este în general diferit de An. arabiensis, principalul vector al malariei din Etiopia46,47. Cu toate acestea, în Kenya, larvele de Anopheles stephensi… au fost găsite atât în recipiente artificiale, cât și în medii de albie a râurilor48, ceea ce evidențiază diversitatea potențială a habitatului acestor larve invazive de Anopheles stephensi, ceea ce are implicații pentru supravegherea entomologică viitoare a acestui vector invaziv al malariei în Etiopia și Africa.
Studiul a identificat prevalența ridicată a țânțarilor invazivi transmițători de malarie Anopheles în regiunea Fickii, habitatele lor larvare, statusul de rezistență la insecticide al adulților și larvelor, diversitatea genetică, structura populației și potențialele populații sursă. Rezultatele noastre au arătat că populația de Anopheles fickii a fost susceptibilă la pirimifos-metil, PBO-piretrină și temetafos. B1 Astfel, aceste insecticide pot fi utilizate eficient în strategiile de control al acestui vector invaziv al malariei în regiunea Fickii. De asemenea, am constatat că populația de Anopheles fik avea o relație genetică cu cele două centre principale de Anopheles din estul Etiopiei, și anume Jig Jiga și Dire Dawa, și era mai strâns înrudită cu Jig Jiga. Prin urmare, consolidarea controlului vectorilor în aceste zone poate ajuta la prevenirea invaziei ulterioare a țânțarilor Anopheles în Fike și în alte zone. În concluzie, acest studiu oferă o abordare cuprinzătoare a studiului focarelor recente de Anopheles. Gărgărița Stephenson este extinsă în noi zone geografice pentru a determina amploarea răspândirii sale, a evalua eficacitatea insecticidelor și a identifica potențialele populații sursă pentru a preveni răspândirea ulterioară.
Data publicării: 19 mai 2025